Biserica de ,,rezistenţă” din Dealul Spirii
Una din bisericile de ,,rezistenţă” care a
îngreuiat munca demolatorilor din vechiul regim a fost Biserica Spirea
Veche, (Str. Uranus 27), cea care domina dealul Spirii şi
împrejurimile lui.
A fost construită de doctorul Spirea
(Spiridon Kristofi) ctitorului Bisericii[1]
pe Dealul Spirii înainte de 1765[2]
cu ajutorul rudei sale Hristofi (fost ceauş spătăresc–apoi
căpitan de lefegii), pe domeniul ce aparţinea Mitropoliei[3]
precum reiese din Diata ctitorului.


Diata din 1759 iulie 17 a
doctorului Spiridon Kristofi - ctitorul Bisericii Spirea Veche
De vreme
ce întâmplarea cea viitoare este nevăzută, şi însăşi
îngerilor necunoscută, pentru că numai la Dumnezeu sunt cunoscute;
drept aceea eu Spirea Doftorul de la Korfu am socotit mai înainte ce anume
cuprinde sfârşitul vieţii mele, şi până îmi sunt
minţile întregi şi sănătoase şi …să dovedesc
gândul meu către moştenitorii mei cei aleşi cu care voiesc
să moştenească şi să chivernisească averea mea
mutătoare şi nemutătoare după petrecerea mea din
viaţă. Întâi mă rog lui Dumnezeu ca Unui Milostiv să ierte
păcatele mele ce am greşit ca un om întru această lume.
Aşişderea mă rog şi
tuturor creştinilor, cui ce voi fi greşit să mă ierte
şi de mine să fie iertaţi toţi câţi îmi vor fi
greşit şi orice rău mi-ar fi făcut. După aceasta
întâmplându-mi-se moartea las cu sufletul meu (ca) să îngroape
păcătoasa oasele mele la Sfânta Biserică ce este hramul
Sfântului Ierarh şi
făcătorului de minuni Spiridon, care Biserică s-au făcut
pre multă osteneala mea, şi a altor pravoslavnici creştini, la
care şi acum la sfârşitul vieţii mele las Sfintei Biserici via
şi casa ce sunt acolo împrejurul Sfintei Biserici, iar pământul
este al Sfintei Mitropolii.
Biserica Sfantul Spiridon - "Spirea Veche" in martie-aprilie 1984, la inceperea lucrarilor de darâmare, vedere dinspre coltul str. Uranus cu str. Cazarmii |
|
Pentru eliberarea cu repeziciune a amplasamentului destinat Casei Poporului, biserica Spirea Veche a fost demolată la 27 aprilie 1984.
|
[1] Vezi GHID ATLAS, Istoria şi arhitectura locaşurilor de cult din Bucureşti, Vol II, Editura Ergorom’79, Bucureşti, 2000, p.473
[2]
Aceasta data este inscripţionată pe piatra funerară a
ctitorului ,,doftorul” Spiridon Kristofi originar din Corfu, însă
Părintele Musceleanu pretinde că a fost ridicată la 1676 cf.
G.I. Ionescu - Gion, Istoria Bucureştilor… p. 194 din Calendar antic, 1862, p. 104. (Vezi nota 3
din ATLAS -GHID -Idem p. 472).
[3] A se vedea diata ctitorului din 1759 iulie 17, la Arhivele Statului, Bucureşti, Mitrop.,CCCXL/2. cf. Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Editura Academiei RPR, nota 4, p. 305, la Bibl. Sf. Sinod. Cota III, 1025.
[4] George Ioan Lahovari, Marele Dicţionar Geografic al României, Vol. I, Bucureşti 1989, p. 725
[5] Ibidem p. 725
[6] Ibidem p. 725
[7] Constantin
Simionescu, Bucureşti, biserici, mănăstiri,
lăcaşuri sfinte, Editura INTACT, 1995, p. 139.
[8] Stâlpii susţineau, în primul rând, cele patru arce în plin centru pe care se descărca, prin intermediul pandantivilor, inelul de baza al turlei. Pe acesta se sprijineau câteva rânduri succesive de arce piezişe moldoveneşti, care asigurau a o mai buna repartizare a eforturilor din tamburul turlei către stâlpi şi arce, cât şi o îngustare a diametrului tamburului, urmând acelaşi model moldovenesc. Pe stâlpii amintiţi se descărcau totodată, la cote mai mici, arcele ce acopereau colateralele, precum şi semicilindrii dinspre vest (unul, mai lung, deasupra cafasului) şi dinspre est (unul scurt, continuat cu conca de peste altar). Vezi www.arhitextdesign.ro/ad_5/ppatrimoniu.html - 19k
Pe stâlpii amintiţi se descărcau totodată, la cote mai mici, arcele ce acopereau colateralele, precum şi semicilindrii dinspre vest (unul, mai lung, deasupra cafasului) şi dinspre est (unul scurt, continuat cu conca de peste altar). Vezi www.arhitextdesign.ro/ad_5/ppatrimoniu.html - 19k
[9] Idem www.arhitextdesign.ro
[10] www.arhitextdesign.ro/ad_5/ppatrimoniu.html - 19k
[11] Vezi GHID ATLAS, Istoria şi arhitectura locaşurilor de cult din Bucureşti, Vol II, Editura Ergorom’79, Bucureşti, 2000, p.473.
[12] www.bisericasfstelian.ro/istoric/ro.html - 8k