Din nou - Catedrala şi
amplasamentul său
Fostul Deal al Arsenalului[1]
este astăzi o colină închisă în curtea Casei Poporului,
mărginită de Calea 13 Septembrie şi de fostul stadion Republica,
transformat în ultimii ani într-un imens parking pentru Parlament.
Istoricii
spun că însuşi Regele Ferdinand ar fi gândit pe locul acesta o
Catedrală a Neamului. Oricare ar fi fost viziunile monarhilor României,
ele n-au fost confirmate în perioada comunistă.[2]
Sub
pretextul sistematizării oraşelor, sunt demolate monumentele
istorice, biserici şi mănăstiri, precum şi clădiri de
importanţă veche culturală.
În
Bucureşti au fost demolate noua mii de clădiri, printre ele fiind
şi un număr considerabil de monumente istorice datând de mai multe
secole.
Ignoranţa
şi necredinţa au lovit cel mai straşnic centrul istoric al
Bucureştiului. Astfel au fost dezintegrate Curtea Domneasca, Arhivele
Statului, clădirile Mănăstirii Antim, Schitul Maicilor,
Mânăstirea Mihai Vodă şi multe altele. Totul a culminat, însa,
cu desecarea Lacului adânc, distrugerea cartierului Uranus şi nivelarea
Dealului Mihai Vodă, pentru a permite ridicarea a ceea ce avea să fie
numit ulterior cartierul Victoria Socialismului, dominat de Casa Republicii.
Edificiul a devenit Palatul Parlamentului, fiind recunoscut drept una dintre
cele mai mari clădiri din lume alături de care se găsesc
construcţii cu o arhitectură exterioară impresionantă -
Casa Academiei, Ministerul Apărării Naţionale etc.[3]
Dar
cu toate acestea în spaţiul respectiv se regăsesc simbolic
suprafeţele celor cinci mănăstiri şi biserici sacrificate
între anii 1982 şi 1984 pentru construirea Palatului Parlamentului. Dintre
bisericile existente odinioară unele au fost demolate (Albă –
Postăvari, Spirea Veche, Izvorul Tămăduirii) iar altele au fost
parţial translate (Biserica Mănăstirii Mihai – Vodă şi
Biserica Schitul Maicilor).
Această
pierdere spirituală din patrimoniul cultural naţional trebuie
reînnoită prin edificarea unei Biserici a Neamului care va
răscumpăra erorile trecutului şi va reprezenta pentru viitor
simbolul comunităţii de credinţă crestin – ortodoxa şi
a demnităţii neamului românesc în cadrul culturii europene creştine.
În
acest context dorinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi
a Prea Fericitul Părinte Patriarh TEOCTIST, este să vedem
începută construcţia Catedralei în 2005, anul în care se împlinesc
120 de ani de autocefalie şi 80 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe
Române la rangul de Patriarhie[4].
Pe
terenul de unsprezece hectare vor fi construite Catedrala şi
aşezămintele patriarhale şi va fi amenajat un parc de
protecţie (public).
Faţada
principală va avea vedere spre cartierul 13 Septembrie, intrarea se va
face dinspre clădirea Ministerului Apărării Naţionale,
construcţia fiind vizibila chiar şi de pe Dealul Mitropoliei.
Construirea Catedralei Neamului pe acest amplasament
va constitui o frumoasa alăturare a celor mai importante instituţii
ale statului, care formează un fel de acropola: Parlamentul, Biserica
şi Armata[5] iar
rezonanta istorică a locului este marcată, şi de existenta,
pană în anii 1982-1984, a bisericilor distruse. Aceasta "pierdere
spirituala a Bisericii" va putea fi reparată astăzi, prin
construirea Catedralei Mântuirii Neamului într-un spaţiu în care se regăsesc simbolic suprafeţele
bisericilor sacrificate, fiind îndreptăţiţi de a primi un loc
acolo cu atât mai mult cu cât până în prezent Biserica Ortodoxă
Română nu a fost în nici un fel despăgubită pentru folosirea
spaţiilor bisericilor demolate.
Nădăjduim
să rămână statornic acest amplasament fără a ne mai
plimba ,,cârmuitorii ţării” din loc în loc.
În acest sens Guvernul României a emis Ordonanţa de Urgenţă nr. 19 din 17.03.2005 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 234/21.03.2005, privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului pe amplasamentul din Calea 13 Septembrie, sectorul 5, teren atribuit prin Ordonanţă ,,cu titlu gratuit în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române”. Această Ordonanţă a fost dezbătută şi avizată favorabil de Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, de Comisia pentru administraţia publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ale Camerei Deputaţilor precum şi de Comisia juridică, care după consultări cu reprezentanţi ai Consiliului Suprem de Apărare a Tării, a dat avizul favorabil prin care Biserica Ortodoxă Română primeşte 110.000 mp (11 ha), suprafaţa construibilă fiind de şase hectare restul terenului fiind folosit ca ,,spaţiu de protecţie”.
În
prezent se aşteaptă hotărârea definitivă a Parlamentului,
nădăjduind că va urma protocolul de predare-primire a
amplasamentului, apoi slujba de
sfinţire a locului şi punerea pietrei de temelie la această
nouă lucrare a neamului românesc în prezenţa autorităţilor
Statului şi ale Bisericii.
Pr. Dr. Gheorghe
Ispas
Consilier Patriarhal
Sectorul ,,Catedrala Mântuirii Neamului”